Violența domestică. De ce nu funcționează ordinele de restricție

Violența domestică. De ce nu funcționează ordinele de restricție

Violenţa domestică este o problemă gravă de sistem, cu lacune serioase legislative, iar ordinul de protecţie, deşi ar trebui să fie util, este greu de obţinut şi este frecvent încălcat. Aşa susţin specialiştii din domeniu, care au solicitat premierului Viorica Dăncilă, într-o scrisoare deschisă, să adopte de urgenţă măsuri de monitorizare a respectării ordinelor de protecţie.

 Amenda penală pe care o primesc agresorii care încalcă legea sau riscul să facă închisoare de la o lună până la un an sunt sancţiuni prea mici pentru a-i opri să recurgă din nou la violenţă. „Româncele, în rarele situaţii în care ajung în instanţă, se luptă ca să obţină un ordin de protecţie”, a explicat, pentru „Adevărul”, Andreea Bragă, directorul executiv al Centrului Filia, una din cele 88 de organizaţii neguvernamentale care au semnat scrisoarea deschiă înaintată premierului Viorica Dăncilă.

„Ordinul în sine este bun, dar problema apare în momentul în care este implementat. Încă nu există proceduri de lucru pentru monitorizarea şi supravegherea ordinelor de protecţie. Nu avem brăţări de monitorizare, ele ar fi utile pentru că ar putea să transmită imediat că într-un anumit caz s-a încălcat legea. Dacă agresorul ar purta brăţară electronică, poliţia ar putea interveni imediat şi nu s-ar mai ajunge în situaţii cum a fost cea de vineri, în care directoarea de grădiniţă a fost omorâtă cu ordinul de protecţie în buzunar”, a declarat Andreea Bragă. Doar la nivelul anului 2016, au fost încălcate 742 de ordine de protecţie. „Trebuie să existe coerciţie din partea statului român. În prezent, nimeni nu-l urmăreşte pe agresor şi nu verifică unde se duce şi ce face în cele şase luni, maximul pe care îl poate avea un ordin de protecţie. Apoi, pe lângă lipsa brăţărilor electronice, o altă problemă e legată de faptul că mulţi dintre aceşti agresori rămân în liberate.

Asta pentru că foarte multe dintre infracţiunile prevăzute la familie au pedepse foarte mici, adică sub cinci ani de închisoare”, a explicat şi Simona Voicescu, directorul Asociaţiei Necuvinte. Scuza pentru încălcarea ordinului de protecţie: vizita minorului Potrivit legii, cei care primesc pedepse de sub cinci ani de închisoare nu sunt consideraţi ca fiind un pericol social ridicat. „Cea mai mare parte din dosarele care ajung în instanţă pentru şantaj, lovire şi alte violenţe primesc neînceperea urmăririi penale. Asta le arată agresorilor că ceea ce au comis nu este o faptă atât de gravă. De aici şi faptul că sunt foarte multe încălcări de ordine”, a completat Simona Voicescu, precizând că foarte multe dintre ordinele de protecţie sunt încălcate sub scuza faptului că agresorul vrea să îşi viziteze copiii. „De regulă, copiii rămân la mamă. Şi în multe cazuri există minori iar ordinul se încalcă sub scuza faptului că vor să îşi viziteze copiii. Nu se stabileşte şi un program de vizitare. Este obligatoriu ca şi hotărârile judecătoreşti să fie mult mai explicite în ceea ce priveşte condiţiile în care pot avea loc vizitele. Din păcate, în astfel de cazuri, nici măcar brăţările electronice nu ar mai fi eficiente”, a punctat directorul Asociaţiei Necuvinte. Ce măsuri de siguranţă au luat alte state europene Dacă în România un ordin de protecţie este emis cu dificultate, situaţia e diferită în state precum Spania, Suedia sau Austria.

„Aceste state pun un mare preţ pe viaţa cetăţenilor. Sunt state precum Spania, Suedia, Austria, care au diferite măsuri de siguranţă, printre care şi ordinul de protecţie, care sunt emise imediat după episodul de violenţă. La noi, aceste ordine nu sunt emise imediat, ci victima trebuie să ajungă în instanţă, să depună cerere, care să fie însoţită de probe, de certificat medico-legal, de martori care să ateste că a avut loc violenţa. Şi perioada variază. Sunt şi presiuni din partea familiei, sunt multe victime care renunţă să mai depună cerere”, a declarat Andreea Bragă. De ce ajung puţine cazuri la CEDO Iar lucrurile nu se opresc aici. În ceea ce priveşte numărul de cazuri de violenţă domestică ce ajung pe rolul CEDO, el este unul foarte redus. Motivul, arată Maria Andreescu, directorul executiv al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), e legat de faptul că victimele violenţei domestice sunt descurajate să depună plângere şi să epuizeze toate căile interne de atac împotriva agresorului. Victimele violenţei domestice în cifre Ultimele statistici ale Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), care datează din 2016, arată că în perioada ianuarie - iunie din anul menţionat au existat aproape 9.000 de victime ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe, 79% dintre acestea fiind femei şi 21% fiind bărbaţi.

Din totalul cazurilor amintite, 45% s-au produs în mediul urban, în timp ce 55% au avut loc în mediul rural. În 66% din cazuri, victima îi este agresorului parteneră, în 11% din cazuri este părinte sau tutore legal, în 9,3% din cazuri îi este fiu sau fiică, arată cifrele IGPR. IGPR: Anul trecut au fost 1.011 cazuri de nerespectare a ordinelor de protecţie, cele mai multe în mediul urban Peste o mie de cazuri de nerespectare a ordinelor de protecţie s-au înregistrat anul trecut, iar poliţiştii au deschis dosare penale. Cele mai multe cazuri au fost în mediul urban, potrivit Poliţiei Române. Conform Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), dintre cele 1.011 cazuri de nerespectare a ordinelor de protecţie înregistrate anul trecut, 650 au fost în mediul urban, iar 361 în mediul rural. Ministrul de Interne a declarat luni că anul trecut au fost emise peste 3.000 de ordine de protecţie şi mai mult de 25 la sută dintre acestea nu au fost respectate, astfel că sunt căutate soluţii pentru ca brăţările de protecţie să poată fi folosite şi în cazuri de violenţă în familie. „Sunt femeie şi reacţionez când avem situaţii în care se vorbeşte despre violenţa în familie. Suntem în faza de finalizare a unei discuţii legislative şi discutăm cu toţi factorii, printre care şi ministerul Justiţiei şi ministerul Muncii, prin Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse. Sunt câteva propuneri care privesc amendarea legislaţiei privind posibilitatea emiterii uni ordin provizoriu de către poliţist”, a declarat Carmen Dan.

Login pentru a posta comentarii.
înapoi la antet

Categorii

Site-uri recomandate

GRUPURI FACEBOOK

Unelte

Despre noi

Social

×

Abonează-te la newsletter!

Fii primul care primește pe email știrile cele mai fierbinți despre activitatea Politiei Rutiere!

Va puteti dezabona oricand de la newsletter.

Trafic.ro - clasamente si statistici pentru site-urile romanesti
Acest site foloseste cookie-uri. Prin continuarea navigarii in site, acceptati modul in care folosim aceste informatii.
Detalii Ok Refuz